Un nou studiu sugerează că sprijinul emoțional perceput pe platformele de socializare ar putea fi asociat cu un nivel mai scăzut de anxietate la tinerii adulți, însă trăsăturile de personalitate și designul studiului evidențiază o relație complexă, potențial bidirecțională.
Într-un studiu recent publicat în revista „Psychiatry International”, cercetătorii au analizat dacă sprijinul emoțional obținut prin intermediul rețelelor de socializare este asociat statistic cu diferențele în ceea ce privește nivelurile de anxietate în rândul tinerilor adulți, fără a fi însă cauza demonstrabilă a acestora.
Studiul a constatat că tinerii adulți, în special femeile, care au raportat niveluri mai ridicate de sprijin emoțional perceput prin intermediul platformelor de socializare, prezentau niveluri mai scăzute de anxietate. Persoanele cu un nivel mai scăzut de conștiinciozitate și un nivel mai ridicat de amabilitate, extraversiune și deschidere erau mai predispuse să perceapă că primesc sprijin emoțional online.
Anxietatea la vârsta adultă tânără
Anxietatea este o afecțiune de sănătate mintală foarte răspândită și un factor major care contribuie la dizabilitate la nivel mondial, debutul acesteia având loc adesea în timpul adolescenței sau la vârsta adultă tânără. Aceasta este asociată cu consecințe negative, inclusiv depresie, performanțe școlare scăzute și risc crescut de sinucidere, iar prevalența sa a crescut în rândul cohortei recente de adolescenți.
Modele tradiționale de sprijin social
Cercetările anterioare arată în mod constant că sprijinul social poate oferi protecție împotriva anxietății, în special în cadrul relațiilor față în față. Sprijinul poate fi transmis verbal sau nonverbal și implică, în general, manifestări de grijă și preocupare. Modelele de atenuare a stresului sugerează că sprijinul social poate fie să îmbunătățească direct sănătatea mintală, fie să atenueze efectele negative ale stresului.
Provocări legate de aplicarea acestor modele în contextul rețelelor sociale
Aceste modele teoretice au fost dezvoltate înainte de adoptarea pe scară largă a rețelelor sociale, iar aplicabilitatea lor în contexte virtuale rămâne incertă. Eficacitatea sprijinului online poate depinde de percepția individuală, de stilul de comunicare și de caracteristicile specifice platformei.
Cercetările privind sprijinul emoțional perceput din rețelele sociale au produs rezultate mixte, unele studii asociindu-l cu rezultate mai slabe în ceea ce privește sănătatea mintală. Se știe că trăsăturile de personalitate influențează atât anxietatea, cât și sprijinul perceput, însă puține cercetări au examinat modul în care personalitatea modelează sprijinul emoțional obținut în mod specific prin intermediul rețelelor sociale.
Designul studiului și caracteristicile eșantionului
Cercetătorii au examinat asocierile dintre sprijinul emoțional oferit de rețelele sociale, trăsăturile de personalitate și anxietate, utilizând un panel național online de mari dimensiuni, conceput pentru a aproxima distribuțiile demografice din Statele Unite. Deși nu este un eșantion bazat în totalitate pe probabilitate, panelul a fost echilibrat din punct de vedere al rasei, sexului și vârstei și, prin urmare, adecvat pentru o analiză exploratorie la nivel de populație.
Eșantionul analitic a cuprins 2.403 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani. Criteriile de eligibilitate au inclus cunoașterea limbii engleze și accesul la un dispozitiv digital. Analizele au acordat o atenție deosebită diferențelor de gen.
Măsurarea anxietății și a sprijinului emoțional
Anxietatea a fost evaluată folosind o scală validată cu patru itemi, care măsoară experiențele recente de frică și stres pe o scală Likert de cinci puncte. Sprijinul emoțional din rețelele sociale (SMES) a fost măsurat folosind o scală validată cu patru itemi care surprinde sprijinul emoțional perceput primit prin intermediul platformelor de socializare.
Evaluarea trăsăturilor de personalitate
Trăsăturile de personalitate au fost măsurate folosind inventarul Big Five cu 10 itemi, cu doi itemi care evaluează fiecare trăsătură. Scorurile trăsăturilor au fost dichotomizate folosind puncte de separare stabilite. Vârsta și sexul au fost incluse ca covariate în toate analizele.
Abordarea analizei statistice
Analizele au inclus corelații bivariate, modele de regresie multivariată și analiza factorială a varianței (ANOVA) pentru a examina asocierile dintre anxietate, SMES, trăsăturile de personalitate, vârstă și sex. Toate rezultatele trebuie interpretate ca fiind asociative și nu cauzale, datorită designului transversal al studiului.
Asocieri între anxietate, personalitate și sprijinul oferit de rețelele sociale
Analizele bivariate au evidențiat asocieri semnificative între anxietate, SMES, vârstă, sex și trăsăturile de personalitate. Participanții mai tineri au raportat un nivel mai ridicat de anxietate și un sprijin emoțional perceput mai mare din partea rețelelor sociale. Femeile au raportat un nivel de anxietate mai ridicat decât bărbații.
Toate trăsăturile de personalitate au prezentat o corelație semnificativă cu SMES în analizele bivariate, deși nevroticismul nu a rămas semnificativ în modelele multivariate.
Trăsături de personalitate legate de un sprijin online mai mare -ANOVA factorială- a indicat că o mai mare deschidere, extraversiune și amabilitate, precum și o conștiinciozitate mai scăzută, au fost asociate cu un sprijin emoțional perceput mai mare din partea rețelelor sociale. Neuroticismul nu a fost asociat în mod semnificativ cu SMES și nu s-au observat interacțiuni semnificative între sex și trăsăturile de personalitate.
Concluzii ale regresiei privind anxietatea și sprijinul emoțional
Analiza de regresie multiplă a relevat o asociere negativă semnificativă între anxietate și SMES, indicând faptul că un nivel mai ridicat de anxietate era legat de un nivel mai scăzut de sprijin emoțional perceput după ajustarea pentru variabilele demografice și de personalitate. Modelul a explicat aproximativ 9% din variația SMES.
Această asociere a fost mai puternică în rândul femeilor decât în rândul bărbaților. Creșterea timpului petrecut pe rețelele de socializare a fost asociată cu un nivel mai ridicat de sprijin emoțional perceput, în timp ce înaintarea în vârstă a fost asociată cu niveluri mai scăzute de sprijin.
Interpretare și implicații
În ansamblu, un nivel mai ridicat de sprijin emoțional perceput din partea rețelelor de socializare a fost asociat cu niveluri mai scăzute de anxietate în rândul tinerilor adulți, în special al femeilor. Aceste constatări contrastează cu unele cercetări anterioare care sugerau efecte negative ale sprijinului oferit de rețelele de socializare și, în schimb, se aliniază mai îndeaproape cu teoriile tradiționale privind sprijinul social.
În mod notabil, ipoteza inițială a studiului prevedea un nivel mai ridicat de anxietate odată cu creșterea sprijinului oferit de rețelele sociale, subliniind natura exploratorie a rezultatelor.
Rolul diferențelor de personalitate
Trăsăturile de personalitate au influențat sprijinul emoțional perceput online. Persoanele cu un nivel ridicat de deschidere, extraversiune și amabilitate, precum și cele cu un nivel scăzut de conștiinciozitate, au raportat un sprijin emoțional mai mare din partea rețelelor sociale. Neuroticismul nu a fost asociat în mod semnificativ cu SMES.
Puncte forte, limitări și direcții viitoare
Printre punctele forte ale studiului se numără eșantionul extins și divers din punct de vedere demografic, precum și utilizarea unor instrumente validate. Limitările includ designul transversal, faptul că se bazează pe date auto-raportate, măsurătorile de personalitate succinte și dihotomice, precum și restrângerea la tinerii adulți, ceea ce limitează generalizabilitatea.
În ansamblu, rezultatele sugerează că sprijinul emoțional obținut prin intermediul rețelelor sociale poate reflecta sau însoți nivelurile de anxietate în moduri complexe, potențial bidirecționale, mai degrabă decât să funcționeze ca un factor cauzal clar protector. Sunt necesare studii longitudinale pentru a clarifica direcționalitatea și pentru a informa intervențiile care promovează o implicare sănătoasă și de sprijin în rețelele sociale.
Referință bibliografică:
Merrill, R.A., Cao, C. (2026). Asocieri între sprijinul emoțional al tinerilor adulți obținut din rețelele sociale, structura personalității și anxietate. Psychiatry International 7(1): 18. DOI: 10.3390/psychiatryint7010018, https://www.mdpi.com/2673-5318/7/1/18